Angela Similea: Ce se numeste frumusete

Angela Similea si noi

Facebook Google+ RSS SoundCloud Twitter YouTube
Angela Similea

Angela Similea: Ce se numeste frumusete

La ultimul etaj al unui bloc dintr-un cartier muncitoresc din Drumul Taberei locuieste Angela Similea. Ma primeste dimineata dupa nelipsitele exercitii de gimnastica. Se cuibareste turceste într-un fotoliu si dicutia curge aproape spontan, fara prea mult protocol. E nefardata si, totusi, frumoasa, proaspata, volubila. Un contrast derutant fata de vraja aparitiei somptuoase de pe scena, un contrast izbitor fata de aerul ei tragic din lumina reflectoarelor. Încerc o bucurie launtrica aparte, descoperind-o în ambianta casnica. Nu numai eu am avut aceasta senzatie, ci si zecile de admiratori care au patruns în viata ei, însotind-o pretutindeni si mereu. De altfel, de la ,,angelisti’’ am pornit discutia cu cea mai ,,hollwood-iana’’ artista a muzicii usoare românesti.
A.S.: Ma uimesc pur si simplu acesti admiratori. De multe ori încerc sa-mi explic fenomenul si, credeti-ma, nu reusesc. Sunt atât de imprevizibili, de consecventi si puternici în dragostea lor, încât surprizele pe care mi le fac întrec, uneori, puterea mea de imaginatie. Au aparut în viata mea ca ,,grupare’’odata cu spectacolul ,,Corina’’. Un music-hall care mi-a adus mare satisfactie si care a concentrat în jurul meu dragostea admiratorilor, plecând de la un personaj care, înclin sa cred, i-a fascinat.
R.: În urma cu 8 ani când i-am semnalat si eu pe ,,angelisti’’, am vrut sa aflu cine sunt cei care va încarca bratele cu numeroase buchete de flori la fiecare spectacol. Am cunoscut printre ei o studenta la facultatea de matematica. Îmi spunea ca sunteti a doua fiinta, dupa mama ei pe care o iubeste cel mai mult pe lume. Mi se parea firesc sa fie îndragostita cu atâta forta mai degraba de un baiat, nicidecum sa alerge la toate spectacolele cu Angela Similea tinute în Bucuresti si în provincie.
A.S.: Aceasta admiratie care ar parea exacerbata poate fi explicata, simplificând lucrurile, dar fondul problemei este nevoia de tandrete, caldura sufleteasca si frumusetea ce se degaja din cântecele mele si care mi-au apropiat si mai mult publicul.
R.: Toate fetele care va asalteaza, formând asa zisa ,,garda personala’’ înarmata cu flori, nu sunt cumva fascinate de stralucirea rochiilor, bijuteriilor, fardurilor dumneavoastra?
A.S.: Fara îndoiala si acestea contribuie la scenariul actului artistic. Bucuria totala a spectatorilor este determinata, însa, de muzica. Majoritatea cântecelor mele înseamna, de fapt, iubire. În numele iubirii, traiesc, muncesc, ma zbat. Iar femeia se poate regasi oricând cu usurinta în textele si sonorurile cântecelor mele. Femeia ramâne pentru mine fiinta sacra.
R.: Explicabil de ce întruniti sufragiile sexului frumos. Eu as merge mai departe, spunând ca Angela Similea nu este numai o constiinta artistica de exceptie, care se mistuie pentru frumos, ci si una morala.
A.S.: Stiu la ce va referiti. Am fost invitata de nenumarate ori sa cânt în renumite night-club-uri din Las Vegas, Los Angeles, Canada. N-am acceptat, nu pentru ca as dispretui acest gen, ci pentru ca stiindu-mi posibilitatile si disponibilitatile, am considerat ca nu sunt în stare sa-l fac pe milionar si consoarta lui sa-si uite whisky-ul din pahar si sa ma asculte. E cu totul alta profesie si, în nici un caz, nu trebuie pusa la zid!
R.: Dumneavoastra ati avut o sansa în plus fata de alte talente care bateau la portile consacrarii.
A.S.: Ar fi o ipocrizie sa nu recunosc, Sotul m-a ajutat mult în aceasta privinta. Siguranta zilei de mâine, certitudinea i le datorez cu prisosinta.
R.: Angela Similea spala, calca, face mâncare?
A.S.: Când sunt acasa, da. Gatesc îndeosebi minuturi pe care le ornez cu placere si care-l cuceresc pur si simplu pe… tatal meu.
R.: Dl. Hilger, sotul dumneavoastra, v-a plimbat în Honolulu, Insulele Canare si în alte locuri pe care le-am vazut doar în albume. Ar fi putut sa va scoata din tara în anii dictaturii.
A.S.: N-am plecat pentru ca numai aici, în tara mea, eu mi-am gasit utilitatea.
R.: La ce lucrati acum?
A.S.: Repet, la un music-hall cu Stefan Iordache si, apoi, am în vedere un recital de caritate. Ma preocupa formula, modalitatea, ineditul acestui spectacol pe care-l vreau de exceptie. N-am voie sa dezamagesc.
R.: Ce face Sorin?
A.S.: Fiul meu se pregateste sa devina specialist în computere. A primit de curând un premiu de 500 franci pentru cel mai bun elev al colegiului.
R.: Peste câtiva ani, Sorin va trebui sa se însoare. Cum vreti sa fie nora?
A.S.: Îl priveste. Ceea ce vreau de la el e sa-mi daruiasca patru nepoti pe care sa-i cresc numai eu.

Interviu realizat de
ELENA CATUNEANU
Tineretul liber, 1990

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Lasa un comentariu