Melodiile Angelei Similea au vârsta sufletului

Angela Similea si noi

Facebook Google+ RSS SoundCloud Twitter YouTube
Angela Similea Anii 2010p

Melodiile Angelei Similea au vârsta sufletului

Pentru mulţi sau pentru puţini dintre noi, anii valsului, ai tangoului, ai muzicii uşoare româneşti, melodioase, întrupate desăvârşit în spiritualitatea românească s-au întrerupt brusc, imediat clipei în care România, obosită de o aşteptare îndelungată a libertăţii, a deschis deodată digul pasiunii mai vechi sau mai recente pentru cântecele musai englezeşti! Apoi, vicisitudinile mai vechi sau mai recente, apăsătoare asupra sufletului românesc au răsturnat peste el o năpastă şi mai mare: manelele!

Una şi cu cealaltă, aceste genuri de cultură muzicală expansivă agresiv au împins la margini pe artiştii (compozitori, interpreţi, textieri) care din a doua jumătate a secolului trecut, până azi, creează cântecele ce distonează cu atmosfera enervantă şi imbatabilă a muzicii năucitoare, englezite sau manelizate. Până de curând istoria României şi-a lăsat urmele umanităţii şi spiritualităţii sale, prin sunetul muzicii. Dar nu al unei muzici ca aceea de azi!

Unde ni-s cântecele noastre, unde ni-s cântăreţii?! Sunt pietre rare, căci arta autentică are acest atribut, dar nestematele nevăzute, ca acelea din adâncuri, nu strălucesc pentru nimeni şi nu bucură mai mult sufletul cuiva decât o piatră mată, văzută.

Se aude rar azi câte un cântec minunat. Pentru marii noştri cântăreţi e din ce în ce mai târziu în lumea noastră de spectacol. Ei apar tot mai rar, ca şi cum meritul cântecului depinde de voia cuiva, ca şi cum se face o concesie prin închiderea pentru un moment a măgăoaiei cu manele, spre a lăsa să cânte artiştii hărăziţi de Dumnezeu.

Tace în România cântecul mirabil, îi asfinţesc artiştii, fără să li se culeagă tot rodul luminii din glasul lor. Între ei, e revăzută atât de rar, azi, Angela Similea…! Inimile românilor par să facă un gest larg, dând semn că o recheamă. Le este dor şi drag de ea, după cum şi ea are o necrezută vocaţie a dăruirii, a spiritului de sacrificiu. Ascunde drumurile sinuoase şi nebănuite, pe care i se adânceşte gândul, dincolo de scenă, şi-şi dăruie numai glasul şi inima. Are un imens rezervor de generozitate, pe lângă cel de cântec.

Felul acesta de conduită în raport cu publicul o reprezintă pe Angela Similea cel mai evident la răscrucile trăirilor sale, când pentru mai mult sau mai puţin timp, viaţa îi întinde în faţă o cărare de durere şi lacrimi. A răzbătut pe această cărare de mai multe ori, şi poate răzbate şi acum, când nu e trecut mult timp de când a pierdut pe „stejarul” ei, cel care a iubit-o, şi înţeles-o, Victor Surdu! El a ştiut şi a izbutit deopotrivă să fie şi trăitor al vieţii şi jertfitor ei. Fremătător ca un vulcan, cu o nestinsă ardere a vieţii curgătoare în torent până aproape în ultima clipă, s-a stins luându-şi rămas bun conştient, cu regret, de la soţia sa care îi resimte lipsa!

Un cântăreţ ca Angela Similea nu devine în timp una dintre acele apariţii ce sunt lipite ca umbra de om, înfăţişând o urmă întunecată de care el nu mai scapă, oriunde sub cer, ci lumina ochilor. Deşi cântă românilor de mulţi ani, ei nu o dau din inimă, pe nimeni. Cântă la fel, de la început şi totuşi melodiile ei sunt mereu noi, neprefăcute, pentru că din niciunul dintre cântecele Angelei Similea nu se poate extragă miezul aromei şi molecula ce îi zugrăveşte culoarea, fără a-l dezintegra. Nefiind cumva vechi, melodiile Angelei Similea sunt atât de armonizate firii umane, încât au vârsta sufletului. Fiecare dintre ele urcă la un amvon al inimii: al bucuriei, al supărării, al iubirii, al despărţirii…

A vorbi despre melodiile Angelei Similea înseamnă a vorbi despre natura frumosului, în raport cu binele sufletesc. Ele însă vorbesc de la sine: „Voi cânta pentru mileniul trei”, „Nu vreau să-mi dai infinitul”, „Amurgul”, „Iubeşte-mă de-ţi plac aşa cum sunt”, „Casa mea”, „Tangoul”, „Între noi, tangoul”, „Lumea de dragoste”, „Recheamă-mă şi-am să revin”, „Nu-mi lua iubirea”, „Să mori din dragoste rănită”, „Să te gândeşti din când în când la mine”, „Te-aş alege din nou”, „Un albastru infinit”, „Voi râde iar”, „Viaţa merge, iubind, înainte”…

Încercarea unei scrieri biografice – Angela Similea – nu izbuteşte ocolindu-se corelaţiile etico-estetice ale omului şi artistului, realizarea de sine fiind semnificativă ca vocaţie în viaţa şi în cântecul artistei. Atât în viaţa personală, cât şi în arta muzicală a Angelei Similea se detectează personalismul care nu incumbă convingeri absolute, de retragere şi izolare. Dimpotrivă, artista crede în valoarea sociabilului, trăieşte dintotdeauna în mijlocul publicului şi cântă pentru el. Cântă emoţional, despre dragoste, cu dragoste! Cântecul Angelei Similea nu se explică în afara realităţii dragostei, a binelui şi frumuseţii transferabile în muzică şi din muzică, iarăşi în dragoste!

26 aprilie 2012 | Aurel V. Zgheran
Sursa: Radio Iasi

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

1 comentariu

  1. Ionutpilotpecerulvietii - Saturday, 3 October 2015 06:56 am

    Ma mai urc din cind in cind la mansa acvilei de dural cu elice.Doar cind am ocazia.Asezat in scaunul de la comenzi,cu centurile prinse,pornesc motorul care scutura usor carlinga,parca simtindu-mi bucuria cu care ascult melodiile acestea nemuritoare,ale acestei Doamne a cintecului.Cu motorul la relanti inaintez spre startul pistei de zbor.Accelerez nerabdator,prinzind viteza cu care ma desprind de sol spre “albastrul infinit” ce mi se deschide in fata.Vocea de la turnul de la sol,este repede inlocuita de vocea Doamnei Angela,statia radio de la bord,tace,iar elicea pare a se opri,si plutesc pe curentii lini ai celor mai frumoase melodii de dragoste ale Angelei.Aripile de dural,par a se transforma in aripi cu pene,purtindu-ma peste muntii incaruntiti de ierni,pe unduirea melancolica a acestor melodii superbe.Strinsoarea gravitationala a Pamintului,aproape ca n-o mai simt,facindu-ma sa cred ca zbor undeva in locurile unde visele se nasc si traiesc,in simtirea cea mai curata, a tot ce este bun ,frumos, si pur. S-aveti senin cerul vietii toti ce ce o acultati pe Doamna Angela.

    Reply

Lasa un comentariu